România a devenit ţara bătăii de joc şi-a enormităţilor, a paradoxurilor ce frizează ridicolul şi-a formalismului de scursură, a ipocriziei cu luciu şi a derizoriului apretat, a cinismului cu botine roşii şi a indiferenţei crase. România, ajunsă într-o situaţie social-politică fără precedent în istoria sa, România, mama şpăgii şi-a sforilor, mama parveniţilor şi-a impostorilor, România, ocupanta locului întâi, în Europa (şi probabil şi în lume!), la analfabetism şi ultima în topul inteligenţei – şi asta în ciuda mult trâmbiţatei materii cenuşii autohtone (dar iată că, în oglinda europeană, mioriticul chip românesc se vede cu totul altfel – îşi dă din nou în petic, punând în praştie, după principiul „stai aşa, nu mişca!”, prin servantul său, Ordonanţa nr. 63/2010.
Această ordonanţă-minune – făcută după urechea şi mintea cabinetului, şi scrisă, probabil, de cineva care a avut habar, totuşi, de toate literele alfabetului, pe dezveliţii genunchi turistici ai Elenei Udrea – are ca ţintă, cică, eficientizarea instituţiilor publice locale.

Declaraţiile actorilor principali de pe scena politică românească se înscriu la secţiunea „Ei ar, noi am“, să vă vedem la „mititica“ , dar nu aşa oricum, ci  în urma unor calcule cu aritmetica majorităţii la purtător. Cu alte cuvinte, loviturile sub centurile adversarilor politici să se întâmple în urma rezolvării corespunzătoare a „dosarelor“ existente la organele abilitate să îi trimită pe adversari direct în spatele gratiilor, cu „brăţări“ la mâini la pachet cu circul aferent cu tot. Două dintr-o lovitură, asta rezolvă tabăra aflată în partidele care contează, pe de o parte scapă convenabil de inamicii politici, şi pe cealaltă parte arată Europei cum că România şi-a taxat corespunzător corupţii.

Mare e grădina lui Dumnezeu şi sunt din ce în cei mai mulţi aceia care îi sar gardurile, din lipsă de minte limpede la purtător. Altfel cum să gândeşti despre primăria din propoziţia de mai sus, care pentru reabilitarea unei şcoli a organizat mai întâi licitaţia pentru văruire şi dupe aia pe cea de achiziţie, montare termopane. Conform principiului „banul îi făcut să circule“ şi să se înmulţească ar fi chiar indicat un adiţional la devizul iniţial pentru retuşări zugrăvire… Mai contează, că orice gospodar cu capul pe umerii personali ar fi achiziţionat întâi termopanele, pentru că ele trebuiau montate înainte de zugrăvire.  Gurile rele ar zice treabă de om prost, muncă făcută de-a moaca, de-an boulea şi nu în ultimul rând în zadar.

Mulţi dintre aditivii alimentari cunoscuţi sub numele de E-uri, demonizaţi de cei preocupaţi de alimentaţia sănătoasă, fac mai mult bine decât rău, potrivit cercetărilor lui Stefan Gates, realizatorul unui documentar pe acest subiect pentru BBC, relatează dailymail.co.uk.